Gândacii devorează Poiana Braşov!

Pădurea din Poiana Braşov este în pericol. În cinci ani, aici nu va mai exista urmă de molid sau pin, se arata intr-un articol din cotidianul Buna Ziua Brasov. Din cauza arborilor doborâţi la pământ de furtună, în această zonă au apărut milioane de gândaci care distrug scoarţa copacilor. Gândacii au măcinat deja 5 hectare de pădure de pe Drumul Poienii şi se înmulţesc în mod exponenţial, dintr-o familie rezultând 300, în doar două luni. Fiind zonă protejată, autorităţile au început să ia măsuri abia acum, înlăturând trunchiurile căzute în care se înmulţeau viermii. Totodată, studenţii de la Silvicultură au împânzit zeci de capcane pentru gândaci, pentru a împiedica răspândirea lor şi a salva pădurea de la dezastru

În ultimii ani, zeci de arbori de pe drumul Poienii au început să se usuce şi să cadă, se arata in BZB. Coaja lor se desprindea de pe trunchi, frunzele cădeau, iar copacul se prăbuşea la pământ la vânt mai puternic. Aparent sănătoasă, pădurea de pini şi molizi începea să se macine, creând goluri ce nu mai puteau fi ignorate. Totul din cauza unui gândac de câţiva milimetri - Ips Typographus. Acest gândac a început să se înmulţească aici încă din 2005, când în urma furtunilor puternice, zeci de copaci au fost doborâţi de vânt. Fiind zonă protejată, autorităţile nu au intervenit. Trunchiurile căzute s-au transformat în adevărate focare de infecţie pentru copacii sănătoşi, întrucât permiteau înmulţirea rapidă a gândacilor de scoarţă.

Atraşi în cursa oamenilor
Pe drumul spre Poiana Braşov, ochiurile create de furtună şi de gândacii de scoarţă Ips Typographus sar în ochii celor care admiră natura. Cei care au avut curiozitatea să coboare din maşină şi să facă câţiva paşi prin pădure rămân consternaţi de dezastrul care se aşterne tot mai adânc în pădure: copaci smulşi din rădăcină, cioate, grămezi de ramuri uscate. Copacii care au mai rămas în picioare au tulpina (piciorul) decojită, iar coroana - altă dată
falnică - este uscată. De jur împrejur sunt înfipte în pământ cutii negre, cu un borcan colector la bază. Ciprian Cojanu, inginer fond forestier la Regia Pădurilor Kronstadt, a desfăcut un borcan şi mâna i s-a umplut de gândaci negri, mari cât un bob de neghină. Erau mii de exemplare într-un singur recipient. „Cursa funcţionează pe bază de feromoni. În mijlocul ei se pune un pliculeţ, care are rolul de a-i atrage. Gândacul zboară spre plic, se loveşte de pereţii cursei şi cade în acest borcan colector. De aici nu mai poate să scape”, ne explică Cojanu.

Ips Typographus
Ips Typographus este un gândac care se înmulţeşte exponenţial, de două ori pe an, prin larve. Fiecare mascul are două femele care sunt capabile în două luni să dea viaţă la 300 de urmaşi. Pentru asta au nevoie de coaja pinilor şi ai molizilor. „Masculii pătrund în scoarţa copacului, unde fecundează femelele. Aceasta trasează un canal pe sub scoarţă şi depun ouăle. Apoi, larvele ies prin canale oblice, spre suprafaţă, de unde zboară şi infectează alţi copaci”, ne arată Cojanu, desprinzând coaja bolnavă a unui arbore. În câteva luni de la decojire, arborele se usucă.

Studenţii de la Silvicultură numără
gândaci
Ţinând cont de iminentul dezastru, Facultatea de Silvicultură şi Regia Kronstadt au instalat în urmă cu 2-3 săptămâni aceste curse cu feromoni, pentru a prinde gândacii de scoarţă. Pe cele cinci hectare de pădure afectate au fost montate 48 de dispozitive, care în mod normal ar fi fost suficiente să acopere o pădure întreagă. În doar câteva zile, acestea au prins milioane de gândaci. Fiecare capcană este golită şi gândacii sunt duşi la facultate. Cu ajutorul microscopurilor, studenţii se pun pe numărat şi analizat fiecare gândac. Unul din studenţi ne povesteşte că a numărat într-o singură săptămână o captură de 2.400 de gândaci provenind dintr-o zonă împădurită din Râşnov. În Poiană situaţia e mult mai tragică: aici se capturează câteva mii doar în două zile.

„Cei mai mari şi mai puternici dintre gândaci”
Studenţii sunt coordonaţi de Gabriela Isaia, şef lucrări Protecţia Pădurilor. Ea conduce şi câteva experimente privind feromonii care-i pot atrage pe aceşti gândaci în cursă. „Ips Typographus este unul din cei mai mari şi mai puternici din familia gândacilor de scoarţă - Scolyfinae. Ei, în mod normal, zboară pe distanţe lungi şi sunt atraşi de semnalele chimice emise de arborii căzuţi, intraţi în putrefacţie. Coboară aici şi dacă găsesc un mediu prielnic, lansează semnale de chemare către alte exemplare. În momentul în care mediul le permite să se înmulţească puternic, noile generaţii nu mai zboară în căutarea altor copaci căzuţi sau bolnavi, ci se îndreaptă către cei mai apropiaţi arbori, infestându-i”, a declarat Gabriela Isaia. Tocmai de aceea distrugerile din pădure se văd sub forma de ochiuri - „goluri” în formă de cerc. Atacul lor este concentric, fiecare generaţie infestând un „cerc” din jurul focarului de infecţie, adică a copacilor căzuţi.

Poiana risca să rămână fără foioase
Isaia crede că dacă nu se intervenea, în câţiva ani, ecosistemul forestier din Poiană ar fi ajuns un dezastru. „În mod normal, pe un fond forestier ca acesta se montează două curse. Dacă numărul de gândaci este în limitele normale, în curse se prind câteva zeci de exemplare. Dar pe drumul spre Poiană am prins zeci de mii de exemplare într-o singură cursă. Practic, pe un metru pătrat de scoarţă pot ajunge să se înmulţească şi să trăiască 24.000 de gândaci. Gândi- ţi-vă câţi metri pătraţi de coajă are un copac! Dacă nu am fi montat cursele acestea, în patru-cinci ani ar fi dispărut toţi molizii şi pinii din Poiana Braşov”, a subliniat Gabriela Isaia, şef lucrări Protecţia Pădurilor.

Turiştii distrug capcanele
Inginerii silvici au plantat deja alţi molizi, pini şi larice, însă va dura
zeci de ani până când aceştia vor lua locul celor distruşi de vânt şi gândaci. Buştenii căzuţi la pământ au fost ridicaţi din zonă. Studenţii de la Silvicultură au mai întins capcane şi în alte zone împădurite din municipiul Braşov: la Iepure şi Noua, dar şi în judeţ: Tărlungeni şi Râşnov. Totuşi, în niciuna din aceste zone infestarea nu a ajuns la nivelul celei din Poiana Braşov. Şi pentru că problema nu era destul de gravă, turiştii care trec prin zonă distrug capcanele de gândaci şi fură recipientele de colectare.